NU AM BAUT CAFEA SUFICIENTA!
Si am avut doua tentative.
Prima grija cand ajung la munca, este sa imi pun cafeaua la facut. O canita de apa, 3 lingurite de cafea. Zahar nu. Pusa la microunde 1 min si jumatate, savurat.
Astazi, totul s-a petrecut in acelasi ritm pana la savurat. Iau prima gura de cafea, apare una din colege, ca vrea si ea cafea. Inca morocanoasa (nu ajunsese prima inghititura de cafea in sange), o invit sa ia. Sa ia cana sa isi faca singura. Si si-a luat. Jumatate din cafeaua mea! Da, din cafeaua MEA, din canita MEA. Asta a fost primul set de nervi.
Al doilea set, tot de nervi si tot de cafea la urma urmei, a venit cu o ora mai tarziu. Am baut jumatatea de cafea ramasa si mi-am mai pus o jumatate de canita. Am pastrat reteta, am baut 3 guri si....
Da. Apare tot EA. Colega mai sus amintita. Apare este un fel de a spune. Navaleste este mai corect spus. Cum ziceam, se napusteste spre biroul meu si varsa jumatate din jumatea MEA de cafea in cana EI. Se uita candid la mine si ma intreaba nevinovata: aaaa...numai atat mai ai?
Sa nu o pocnesti cu canita in mecla? Sa fie clar: Din cafeaua MEA nu bea nimeni! Ori isi face singura, ori spune de la inceput ca vrea si ii fac. Dar nu vine sa imi injumatateasca mie portia de cafea si sa stau eu toata ziua morocanoasa.Uffff!!
Ma duc sa mai incerc o jumatate de canita....
Si de data asta, incui usa. Nu de alta, dar daca mai apare inca o data, sigur imi sparg canita in capul ei.
