De ce iubesc pisicile

Am sa incep cu o poveste, despre Profetul Mohamed care iubea foarte mult gratioasele feline. Pisica lui, era considerata fiinta sfanta. Intr-o zi, pe cand pisica dormea pe maneca hainei Profetului iar acesta trebuia sa plece la rugaciune, nevrand sa o deranjeze din somn, si-a taiat cu foarfeca maneca hainei, astfel incat pisicuta sa isi continue linistita somnul. Cand pisica s-a trezit, a inteles gestul Profetului, iar cand acesta s-a intors si s-a apropiat de ea, pisicuta a facut o reverenta, in semn de respect si recunostinta. Mohamend a mangaiat-o, De atunci se spune ca pisicle au insusirea de a cadea mereu pe toate cele patru labute, pentru a nu-si strica trupul mangaiat de Profet.

De copil, am crescut inconjurata de pisici si catei. Spre diperarea mamei, aduceam acasa orice pui de catel sau pisica abandonat. Nu exista zi de la Dumnezeu sa nu fiu certata ca stau cu animalele bot in bot. Am crescut, poate ca nu mai stau cu ele bot in bot, dar le iubesc in aceeasi masura. Iubesc si cateii, insa pisicile mi se par animalute foarte interesante, pentru ca:
- torc. De frica sau de multumire, scot sunetul acela ca un mic sforait
- sunt curioase din cale-afara
- au pernute moi si se strecoara fara cel mai mic zgomot
- se spala singure si sunt amuzante cand fac asta
- se joaca si sunt caraghioase cand se infoaie
- se freaca de picioarele tale atunci cand vor ceva
- nu le rezisti cand isi iau moaca de "wasn't me"
 - pentru ca ea este stapana ta si nu invers.