2 aprilie 2012

Prima Evadare ?


         Nu! Poate prima balaceala in noroi. E mult mai aproape de adevar.

        De la o vreme. ma tot gandesc ca pentru mine bicicleta a devenit un sport si un  mijloc de transport  normal si firesc atata timp cat nu este ploaie, vant  sau foarte frig.

        Unii dintre voi ati spune ca bicicleta nu este doar pentru timp frumos, insa imi aduc aminte ca am fost la o competitie numita Prima Evadare, unde Doamne-Doamne a hotarat sa ne arate cat de dificil poate fi un traseu "offroad" pe vreme urata. Ei bine ne-am pregatit bicicletele si, cu mic cu mare am luat startul in in jur de 2.500 de insi. Va puteti inchipui cum este sa vezi 2.500 de insi pedaland ?? Sunt convins ca nu ati vazut asa ceva de prea multe ori.

       Iata-ne plecati, ploaia inca nu incepuse, insa drumul prin padure era plin de balti de la ploaia zilele anterioare si care ulterior s-au trasformat in adevrate cratere cu noroi. Practic, era imposibil sa treci fara sa te umpli de noroi de la propria bicicleta sau de la cea a colegului.
Imi aduc aminte ca am ramas uimit sa vad un domn foarte in varsta, langa bicicleta respirand destul de greu. De fapt, pe domnul respectiv l-am vazut la start, cu cateva minute inainte de plecare si care mi-a spus zambind ca are 70 si ceva de ani. Era clar ca nu si-a imaginat ca poate fi asa de greu prin padure. Nu m-am putut abtine sa nu il intreb: " Merge ... merge ?" Cu o voce cam tremurata, dar inca avand un zambet cam stramb de data asta, imi raspunde  "Ne vedem la Snagov" :).

            Eeeei, de aici incolo incepe distractia .... A INCEPUT PLOAIA !

         Din rau, lucrurile s-au transformat in si mai rau, Bombanelile si cazaturile colegilor de pedala erau tot mai dese, tamponarile usoare din ce in ce mai multe pentru ca fiecare dintre noi era constient ca trebuie sa se departeze de pluton cat mai repede cu putinta. Ma tot gandeam, oare ce a fost in capul meu cand m-am inscris ? Intrebare retorica, acum sunt aici! Asa ca, “pedaleaza Gheorghe”.
   
           Apas pedala dupa pedala inainte, muschii imi iau foc, mormai in barba dar brusc ma apuca rasul.In ditamai noroaiele acelea, cineva a facut pana si isi pusese bicicleta cu coarnele in pamant ca sa isi schimbe anvelopa.  Iesim din padurea Tunari, si suntem ajutati sa trecem bicicletele peste centura nordica a Bucurestiului, unde suntem asteptati de cativa baieti care fac un hei-rup cu bicicleta fiecaruia si o trec peste parapetul dintre benzi. Intre noi fie vorba, nu cred ca s-au distrat foarte tare baietii astia, ritmul trebuia sa fie alert, pentru ca totusi, vorbim de o competitie, iar timpul este important. Nu cred ca a durat mai mult de 1 min si jumatate sa trec pe partea cealalta a centurii. De aici, distractie si mai mare. Drumul a devenit mai greu pentru ca practic, noroiul lipicios acoperea complet roata blocand-o , facand inaintarea aproape imposibila. Ma dau jos si, cu mainile curat noroiul -atat cat se poate-  iar cu cotul sterg mustiucul de la sticla de apa. Beau pe nerasuflate cateva guri. Ma uit un pic peste umar si zaresc un pusti care nu cred ca avea mai mult de 10 ani, cu o bicicleta pe masura la vre-un metru si un pic. Rosu la fata, transpirat si incordat. Abea i se mai zaresc ochii de sub noroiul de pe el. Tare de tot faza asta...zic

           Mai am un pic si ies de pe campul acela mirosind a oi si capre, vad Palatul Ghica in fata, sunt decis sa ma opresc aici. Eu si calul meu, avem nevoie de pauza. Nu intentionez sa imi stric bicicleta. Si nici sa mai particip la competitii de gen, atata timp cat este noroi sau a plouat in saptamana anterioara evenimentului.

            Multi au renuntat dupa primii km, altii asteptau popasul de la Palatul Ghica ca pe un fel de Mecca. Pe domnul care imi striga zambind ca ne vedem la Snagov, nu l-am mai vazut. Nu am idee daca a ajuns macar la Palatul Ghica. Cu toate astea, tot respectul pentru varsta si vointa lui. S-au stricat zeci de biciclete din cauza noroiului dar si a imprudentei. Daca lasai bicicleta necuratata cat de cat, ti se lipeau pietre micute pe lant iar acestea, odata intrate in schimbatorul de viteze de la roata din spate, spargeau elementele de dur-aluminiu din care sunt facute.

             Intrebare de 10 puncte: Cine are in geanta, cand pleaca la drum, un schimbator?

         Avantaj cei care aveau biciclete mai ieftine si implicit mai neperformante.Rezista mai mult in astfel de conditii pentru ca au piese de otel, dar mecanica lor se strica mai repede din alte motive.

           Tocmai am primit un mail de la organizatorii PrimaEvadare, prin care sunt si eu anuntat ca au inceput inscrierile pentru Prima Evadare 2012 .....

           Ma mai gandesc daca ma bag :) Momentan imi reimprospatez memoria cu filmarile de la competitia din 2011…..


Un comentariu: